•  

     

     

     

     

     

     

     

    Doi ani în Senatul României

    Mihai Goțiu

  • Doi ani în Senat, în 2 minute

    Lupte pentru mediu

    108.000 vizualizări Facebook

  • Responsabilități

    Comisii permanente

    Comisia pentru Învățământ, cercetare, tineret și sport - 4 sesiuni

    Comisia pentru petiții, combaterea abuzurilor și lupta împotriva corupției - 3 sesiuni

    Comisia pentru Ape și Păduri - 1 sesiune

    Comisia pentru Mediu - membru de facto - 4 sesiuni

    Comisii speciale

    Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial - 2 sesiuni
    Comisia de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie.- 2 sesiuni

    Comisia de anchetă a Proiectului minier de la Certej - 2 sesiuni

    Funcții

    Vice-președinte al Senatului României, membru în Biroul Permanent al Senatului României - 2 sesiuni

    Vice-lider al grupului parlamentar USR de la Senat - 2 sesiuni

    Raportor al Comisiei Certej

     

  • Activitatea parlamentară în cifre

    892 întrebări, interpelări și declarații politice, 86 inițiative legislative

    1

    641

    Luări de cuvânt în plen

    2

    76

    Declarații politice

    3

    47

    Interpelări

    4

    23

    Interpelări adresate Primului Ministru

    5

    105

    Întrebări

    6

    86

    Inițiative legislative

  • Cel mai activ senator

    analiză comparativă

    Media activității în Senat

    Top 5 senatori

  • Amendamentul Goțiu - ”Dragnea”

    140 de milioane de lei pentru extinderea Programului ”Masă caldă în școli”

    14.02.2019, susținerea amendamentelor la Legea Bugetului de stat pe 2019, în plenul reunit

    Cum se fură... un amendament

    Legea bugetului 2019

    După doi ani de pilotare, Programul ”Masă caldă în școli” și-a dovedit eficiența în reducerea abandonului școlar. Din păcate, este aplicat în mai puțin de 50 de unități de învățământ.

    Amendamentul depus prevedea alocarea sumei de 696 mil. lei pentru extinderea programului la nivel național, începând cu anul școlar 2019/2020.

    Amendamentul a fost respins, dar înlocuit cu un amendament ad-hoc, semnat de Liviu Dragnea și cu o sumă mai mică, de 140 de milioane de lei.

  • Amendamente respinse

    ce facem cu ele

    Ghiozdane ușoare

    800.000 de lei pentru un program-pilot de achiziție de dulăpioare vestiar pentru 5.000 de elevi

    Creșterea numărului de consilieri școlari

    57 de milioane de lei pentru creșterea numărului de consilieri școlari și psihologi, și reducerea ”normei” de la 800 de elevi/consilier la 400 de elevi/consilier

    Reparații capitale la podul de pe peste Arieș, DN 1, Turda

    9,15 milioane de lei pentru reparații capitale de urgență la podul de peste Arieș, de pe DN1, din municipiul Turda

    Intervenții de urgență pentru salvarea cetăților dacice, incluse în UNESCO

    5 milioane de lei pentru Institutul Național al Patrimoniului pentru intervenții de urgență și realizarea proiectelor de reabilitare

    Creșă/grădiniță în Florești, cu 250 de locuri

    3,9 milioane de lei pentru construiea unei creșe/grădinițe în Florești, cu o capacitate de 250 de locuri

  • Bătălia pentru mediu sănătos

    Raportul Certej

    Am fost inițiator și raportor al Comisiei de Anchetă a Proiectului minier de la Certeju de Sus. Activitatea comisiei, care a presupus documentarea pe teren, documentare de birou, corespondență permanentă cu numeroase instituții publice, a durat peste un an. Concluziile raportului au fost asumate de către Senat și au ajutat la conștientizarea problemelor legale, a abuzurilor și ilegalităților proiectului, a dezinteresului vinovat al reprezentanților instituțiilor publice și la primele victorii în acest caz.

    Dreptul la mediu sănătos - Sesizare CCR

    Am inițiat, în premieră, o sesizare la Curtea Constituțională a României pentru încălcarea dreptului la mediu sănătos, prevăzut în articolul 45 din Constituție. Demersul a pornit de la propunerea legislativă prin care conturul ariilor naturale protejate ar putea fi modificat în favoarea proiectelor miniere. Sesizarea a fost respinsă, după ce articolele distructive au fost modificate și a ajutat la câștigarea lupei cu un alt proiect distructiv la adresa ariilor naturale protejate.

    Salvarea ariilor naturale protejate

    După intervenții în lcurările comisiilor de specialitate, în plen, întrebări, interpelări și mobilizarea societății civile, am eliminat din proiectul Legii utilităților publice paragrafele care deschideau larg ușa distrugerii ariilor naturale protejate. Lupta a durat timp de două sesiuni parlamentare și a fost una dintre principalele victorii ale Clusterului de Mediu USR.

    Scoaterea drujbelor din parcurile naționale

    Parcurile naționale se întind pe 1,3% din suprafața țării. În ciuda scopurilor lor declarate: conservativ, de recreere și de cercetare, parcurile naționale ale României se află sub un asalt permanent al drujbelor. Am documentat, pe teren, situațiile extrem de grave din Parcurile Naționale Semenic- Cheile Carașului, Cheile Nerei - Beușnița, Domogled - Valea Cernei și, parțial, Retezat. De asemenea, am documentat modele de bune-practici din parcurile naționale din Austria. Am formulat interpelări și întrebări, declarații politice, plângeri penale, am solicitat anchete ale Corpurilor de Control ale ministerelor Apelor și Pădurilor, respectiv Mediului. Raportul anchetei Ministerului Apelor și Pădurilor a fost trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe cel al Ministerului Mediului îl aștept. Am susținut conferințe de informare și am participat la dezbateri publice pe această temă. Întreaga documentație ca sta la baza Legii Parcurilor Naționale.

    #farapenali experți de mediu - amendamente la noua Directivă EIA

    Am formulat mai multe amendamente (multe adoptate) la proiectul de transpunere a noi Directive EIA (privitoare la procedurile de evaluare a proiectelor cu impact asupra mediului) în România. Cel mai important amendament este cel legat de interzicerea persoanelor cu condamnări penale definitive, pentru fapte legate de activitatea lor, să activeze ca experți de mediu.

    Roșia Montană în UNESCO

    În urma demersurilor din Parlament și a mobilizării civice, experții ICOMOS, organismul de experți internaționali raportor pentru UNESCO, au putut să ajungă la roșia Montană și să-și realizeze raportul care recomandă includerea localității în Lista UNESCO. Din păcate, cu câteva zile înainte de desfășurarea Consiliului UNESCO, într-un demers fără precedent, Guvernul Dăncilă a blocat dosarul.

    Salvarea Parcului Național Defileul Jiului

    În decembrie 2017, Curtea de Apel București a confirmat acuzațiile societății civile și demersurile pe care le-am făcut, anulând autorizațiile de construire ale unui proiect hidroenergetic iresponsabil, care ar distruge Parcul Național Defileul Jiului. Din păcate, Hidroelectrica și susținătorii lor politici nu vor să renunțe la proiectul în care s-au spart deja peste 150 de milioane de euro, căutând diferite ”soluții” prin care să eludeze decizia definitivă a Justiției. Lupta a continnuat și continuă, cel mai recent demers fiind anularea unui protocol încheiat între Ministerul Mediului și Hidroelectrica, în partea care ar putea servi ca justificare pentru continuarea lucrărilor.

    Viață mai bună în Delta Dunării

    Protecția mediului nu este posibilă fără comunități locale prospere. Începând cu 2017 și apoi în 2018, am documentat viața comunităților de pescari din Delta Dunării, formulând amendamente la legile care vizează această rezervație naturală inclusă în UNESCO.

    Pădurile virgine și cele incluse în UNESCO

    Am inițiat mai multe demersuri (interpelări și luări de poziție) pentru salvarea unor păduri virgine și cu potențial de a fi clasificate ca păduri virgine, precum și împotriva pericolului distrugerii unei păduri (Ianu Craiovei), incluse în anul 2017 în UNESCO. De asemenea, am solicitat Ministerului Apelor și Pădurilor urgentarea realizării Catalogului Pădurilor Virgine și Cvasi-virgine din România

  • Raportul Certej

    Concluziile Raportului Certej

    1. Reprezentanții autorităților locale, îndeosebi cei ai Primăriei Certeju de Sus și ai Prefecturii Județului Hunedoara, cunosc doar parțial și unilateral (din perspectiva companiei miniere) amploarea, etapele și impactul social și asupra mediului a proiectului minier de la Certeju de Sus (mai exact, numărul real al locurilor de muncă, calificările necesare pentru personalul care ar urma să fie angajat în cadrul proiectului minier, în ce măsură localnicii au calificările necesare pentru ocuparea locurilor de muncă care ar urma să fie generate de proiectul minier, dimensiunea proiectului minier, derularea lui, modul în care se constituie garanțiile de mediu, impactul defrișărilor, modul în care proiectul minier ar putea afecta alte activități economice din zonă, precum agricultura sau turismul etc.);
    2. Fie nu există o colaborare reală între instituțiile publice cu atribuții în domeniu, fie nu există un cadru legal adecvat pentru a determina dacă ne aflăm într-o situație de fragmentare a proiectului minier în scopul evitării unei evaluări cumulate a impactului asupra mediului, în condițiile în care există indicii temeinice că în zonă ar urma să fie avizate/autorizate și alte proiecte miniere (licențe de explorare eliberate de ANRM), iar proiectul minier de la Certeju de Sus a suferit modificări după eliberarea acordului de mediu, care sugerează o posibilă extindere etapizată a acestuia;
    3. Indiciile privitoare la posibila fragmentare a proiectului minier și evitarea evaluării impactului cumulat asupra mediului ridică semne de întrebare privitoare la oportunitatea ca proiecte miniere precum cel de la Certeju de Sus să fie evaluate și să obțină acordul de mediu din partea autorității competente locale sau, mai degrabă, dacă nu ar fi necesar ca astfel de proiecte să fie evaluate de către autoritatea competentă centrală:
    4. Reprezentanții autorităților locale au oferite răspunsuri contradictorii și/sau evazive cu privire la transferul proprietății asupra unor terenuri din comună care sunt vizate de proiectul minier, situație care impune verificări suplimentare din partea instituțiilor statului român;
    5. Cadrul legislativ privitor la calcularea și constituirea garanțiilor de mediu este neclar și/sau interpretat greșit de către autoritățile publice, motiv pentru care e necesară fie o clarificare a acestuia, fie îmbunătățirea lui;
    6. Nu există un cadru legal adecvat pentru accesarea fondurilor necesare închiderii și ecologizării terenurilor și imobilelor rămase în comună de pe urma fostei exploatări miniere de stat;
    7. Instituția Prefectului Județului Hunedoara și instituțiile din subordine nu au capacitatea sau nu își folosesc resursele disponibile pentru exercitarea atribuțiilor de control cu privire la modul în care s-au emis diferite acte în favoarea companiei miniere;
    8. Pe drumurile publice din comună au fost amplasate în mod abuziv indicatoare care sugerează că ar fi vorba de drumuri private ale companiei miniere, acestea fiind schimbate doar cu puțin timp înaintea deplasării subcomisiei de anchetă la Certeju de Sus (fapt care a indus în eroare inclusiv jurnaliști din presa locală care i-au acuzat pe membrii subcomisiei că ar fi încălcat o proprietate privată în timpul vizitei de documentare pe teren); această stare de fapt a generat și conflictul dintre angajați ai companiei miniere și reprezentanții Mining Watch România, încheiat cu amendarea abuzivă a celor din urmă pentru că au apelat serviciul 112;
    9. Reprezentanții intereselor statului român în cadrul proiectului minier, SC Minvest Deva SA au manifestat reticență în colaborarea cu subcomisia de anchetă, răspunzând evaziv sau chiar refuzând să răspundă la unele întrebări ale subcomisiei;
    10. Este neclar modul în care impactul defrișărilor asupra mediului este redus, în condițiile în care împăduririle pe care compania minieră și le asumă în compensare se vor face în alt județ; de asemenea, este neclară și etapizarea defrișărilor, care sugerează o fragmentare al cărei scop ar fi eludarea cadrului legislativ, care prevede necesitatea unei Hotărâri de Guvern;
    11. Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă nu au oferit răspunsuri concludente legate de modul în care captarea de apă din râul Mureș pentru proiectul minier va aduce beneficii pentru comunitatea locală și nu va afecta râul Mureș.

    Dispozițiile Raportului Certej

    1. Solicitarea declanșării unei anchete a Corpului de Control al primului ministru, pentru verificarea aspectelor semnalate în Raportul Subcomisiei de anchetă;
    2. Solicitarea unor puncte de vedere din partea Guvernului României, cu privire la modul în care Instituția Prefectului Județului Hunedoara și instituțiile din subordine au interpretat dispozițiile legale privitoare la exercitarea atribuțiilor de control, precum și a modului în care Agenția Națională pentru Resurse Minerale colaborează cu agențiile pentru protecția mediului pentru a preveni fragmentarea proiectelor și evitarea evaluării cumulate a impactului asupra mediului:
    3. Solicitarea unui punct de vedere din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu privire la modul în care Inspectoratul de Stat pentru Construcții Hunedoara și-a îndeplinit atribuțiile de control;
    4. Solicitarea unor puncte de vedere din partea Ministerului Economiei, cu privire la modul în care SC Minvest Deva SA reprezintă interesele statutului român în cadrul companiei SC Deva Gold SA, precum și cu privire la modul în care siturile contaminate rămase de pe urma fostelor exploatări miniere ar putea trece în proprietatea Unităților Administrativ Teritoriale pentru a putea accesa fonduri europene pentru închiderea și ecologizarea lor;
    5. Solicitarea unor puncte de vedere din partea Ministerului Mediului, cu privire la modul de prevenire a eludării evaluării cumulate a impactului asupra mediului, prin fragmentarea proiectelor miniere și/sau în cazul unor proiecte miniere diferite, dar alăturate; cu privire la clarificarea și/sau îmbunătățirea legislației legate de calcularea și constituirea garanțiilor de mediu; cu privire la competențele agențiilor de mediu și a gărzilor de mediu pentru verificarea situațiilor în care se impune revizuirea actelor de mediu; cu privire la colaborarea dintre agențiile de mediu și administrațiile bazinale pentru evitarea încălcării Directivei Cadru Ape; precum și cu privire la oportunitatea ca proiecte de amploarea și complexitatea celui de la Certeju de Sus să fie evaluate de autoritatea competentă centrală, nu de cea locală.
    6. Solicitarea unei anchete a Corpului de Control al Ministerului Afacerilor Interne pentru verificarea problemelor semnalate în legătură cu transferul proprietății asupra unor terenuri din comuna Certeju de Sus.
    7. Sesizarea Direcției Naționale Anticorupție pentru a verifica dacă problemele semnalate în cadrul Raportului Subcomisiei de anchetă privitor la proiectul minier de la Certeju de Sus prezintă elementele constitutive ale unor fapte penale.

    Confirmări ale Raportului Certej - Victorii pentru mediu

    1. 3 decembrie 2018. Stoparea Hotărârii de Guvern pentru defrișarea a 56 de hectare de pădure la Certeju de Sus.
    2. 14 ianuarie 2019. Tribunalul Cluj a anulat planul urbanistic zonal (PUZ) necesar autorizării exploatării pentru proiectul minier al companiei Deva Gold din Certeju de Sus. Ca urmare a anulării planului, emiterea oricăror acte de autorizare întemeiate pe acest act, de exemplu emiterea de autorizaţii de construire, devine imposibilă​
  • Buget

    2017

    Venituri: 163.642 lei

     

    Cheltuieli:: 165.234 lei

     

    Salarii 63.834 lei

    Chirie spațiu birou senatorial: 10.125 lei

    Obiecte de inventar (dotări birou) 11.025 lei

    Promovare activitate senatorială 24.000 lei

    Deplasări (vizite de documentare pe teren, împreună cu consilierii, dezbateri, conferințe, traininguri, teambuilding etc. Reșița, parcuri naționale – Semenic, Cheile Nerei, Certej, Sighișoara, Hoghilag, Valchid, Băile Herculane, Sibiu, Făgăraș, Roșia Montană, Târgu Jiu, Deva etc. ) 44.000 lei

    Consultanță 6.000 lei

    Donații 2.500 lei

    Promovare activitate senatorială (evenimente Cluj) 1.250 lei

    Protocol birou și alte cheltuieli ocazionale 2.500 lei

    2018

    Venituri: 307.800

     

    Cheltuieli: 307.822 lei

     

    Salarii: 141.400 lei

    Chirii: 22.122 lei

    Promovarea activității senatoriale: 61.200 lei

    (promovare media/facebook, organizare evenimente, susținere campanii #farapenali, evenimente filiale locale)

    Consultanță (sondare publică și consultanță politică): 40.400 lei

    Deplasări (Semenic, Tulcea, Brașov, Austria, Bruxelles, Munții Orăștiei, Domogled – Valea Cernei, Alba Iulia, Roșia Montană, Făgăraș): 36.400 lei

    Donații: 2.500 lei

    Protocol birou și alte cheltuieli ocazionale: 3.800 lei

  • MULȚUMIRI!

    Colaboratori Birou Senatorial

    Elena Muscă - coordonator activitate cabinet

    Christian Schuster - educație

    Tudor Știrbu - comunicare, investigații

    Ovidiu Mihuț - mediu

    Colaboratori USR, grup parlamentar

    Oana Poenaru - mediu & more

    Filiala USR Cluj și Filialele locale din Cluj, Filiala Caraș-Severin, Filiala Hunedoara, Filiala Alba Iulia

    Consilierii grupului parlamentar USR Senat

    Toți membrii USR și cetățenii care se implică, în orice mod, în schimbarea României